Alfa și beta sunt doi indicatori care măsoară riscul și performanța unei acțiuni în raport cu piața. Prin diversificare, un investitor poate reduce riscul specific, adică partea care ține de firma respectivă și nu de mersul general al bursei. Riscul sistematic rămâne însă pe masă: el vine din factori economici, politici și sociali care mișcă simultan toate activele tranzacționate, iar diversificarea nu îl elimină. Pentru acest risc investitorii cer o compensație, iar alfa și beta încearcă să pună cifre pe această despărțire. Iată ce înseamnă fiecare dintre ele.
Coeficientul beta (β)
Beta, cunoscut și ca măsură a volatilității, descrie caracterul fiecărei acțiuni în parte. Raportează titlul la piața în ansamblu și leagă evoluția lui de evoluția indicelui de referință în aceeași perioadă. Practic, beta arată cât de strâns urmează acțiunea mișcarea pieței. Clasificarea uzuală după valorile coeficientului arată astfel:
- Beta > 1 = (volatilitate mai mare) Acțiunea se mișcă în aceeași direcție cu piața, dar cu oscilații mai ample decât piața însăși. Categoria devine incomodă atunci când întreaga piață scade.
- 0 < Beta < 1 = (volatilitate mai mică) Acțiunea urmează direcția pieței, însă cu oscilații mai reduse decât media. Evoluția este mai domoală, iar schimbările de trend apar mai rar.
- 0 > Beta > -1 = Acțiunea se mișcă în sens invers față de piață, dar într-o măsură limitată. Aici intră titlurile care permit poziționarea contra trendului cu un risc moderat, pentru că sensibilitatea redusă la mișcările pieței are consecințe limitate.
- Beta < -1 = Acțiunea se mișcă în sens invers față de piață și cu oscilații mai ample. O interpretare greșită a poziției unui asemenea titlu poate avea urmări serioase, la fel cum poate produce rezultate remarcabile în schimbul unui risc ridicat.
Coeficientul alfa (α)
Acest coeficient arată în ce măsură o acțiune generează randament independent de tendințele curente ale pieței. Funcționează ca indicator al riscului specific legat de titlul respectiv. Se exprimă în procente pe an, pe semestru, pe trimestru sau pe lună și măsoară diferența dintre randamentul obținut efectiv în perioada analizată și randamentul care ar fi rezultat dacă prețul s-ar fi mișcat doar în acord cu beta, adică doar cu riscul de piață. Alfa spune, așadar, cum evaluează piața performanța acțiunii raportat la riscurile ei specifice.
Profilul și dimensiunea companiei contează atunci când alfa iese pozitivă sau negativă. Coeficientul semnalează dacă piața consideră rezultatele firmei și evoluția titlului diferite de medie.
Iată valorile pe care le poate lua acest indicator:
- ALFA = 0 = Situație de echilibru, randamentul acțiunii se aliniază cu așteptările.
- ALFA > 0 în creștere = Așteptări de randamente peste medie.
- ALFA > 0 în scădere = Posibilă erodare a randamentelor peste medie.
- ALFA < 0 în scădere = Se anticipează randamente sub medie.
- ALFA < 0 în creștere = Schimbare pozitivă a așteptărilor, cu efect asupra prețului titlului.
Cum se calculează alfa și beta
Ambii indicatori pornesc de la același model: compară randamentul acțiunii cu randamentul pieței luate ca întreg.
Beta
β = covariația (randamentul acțiunii, randamentul pieței) ÷ varianța (randamentul pieței)
Măsoară cât de strâns copiază acțiunea mișcarea pieței. O beta de 1,3 înseamnă că, la o creștere de un procent a indicelui, acțiunea a urcat istoric cu circa 1,3 procente — și tot atât a coborât la scădere.
Alfa
α = randamentul efectiv − (rata fără risc + β × prima de piață)
Restul, pe care nu îl explică nici mișcarea pieței, nici riscul asumat. O alfa pozitivă arată că acțiunea a adus mai mult decât corespundea betei sale.
Ambele cifre se calculează din istoric, de regulă din cinci ani de date lunare. Descriu, prin urmare, cum s-a comportat acțiunea, nu cum se va comporta.
Unde găsești aceste cifre
Beta apare pe pagina de prezentare a acțiunii la majoritatea portalurilor financiare, de obicei cu o notă despre perioada din care se calculează. Cel mai des vezi acolo „5Y Monthly”, adică cinci ani de date lunare. Alfa se publică mai rar, pentru că depinde de rata fără risc aleasă și de indicele considerat drept piață. Un investitor din România care se uită la titluri americane sau europene folosește aceleași portaluri globale, așa că notația rămâne aceeași indiferent de bursă.
Atenție că valorile diferă de la o sursă la alta. Perioade diferite, indice de referință diferit și frecvențe diferite ale datelor dau cifre diferite pentru aceeași acțiune. Înainte de a compara două firme merită verificat că datele provin din aceeași sursă și acoperă aceeași perioadă.
Ce nu afli din alfa și beta
Beta nu spune nimic despre calitatea companiei. O beta mică înseamnă doar că acțiunea se mișcă mai puțin decât piața, iar în spate poate sta la fel de bine o firmă stabilă sau un titlu cu lichiditate slabă, care pur și simplu se tranzacționează rar.
O alfa pozitivă din trecut nu se transferă în viitor. La acțiuni individuale ea este de multe ori rezultatul unui eveniment punctual care nu se repetă, iar după scăderea costurilor de tranzacționare din ea rămâne adesea foarte puțin.
Niciunul dintre cei doi indicatori nu ia în calcul faptul că o companie se poate schimba din temelii. După o achiziție, o schimbare de domeniu sau o îndatorare masivă, beta calculată pe cinci ani de istoric descrie o firmă care nu mai există în forma respectivă.
Alfa și beta rămân indicatori utili pentru a înțelege cum reacționează o acțiune la mișcările pieței și ce raport între risc și randament a avut ea față de piață în ansamblu. Ambele privesc însă în oglinda retrovizoare, iar asta stabilește limita a ceea ce pot spune.