Simulator de tranzacționare și investiții la bursă gratuit

Un simulator de tranzacționare îți împrumută un sold virtual, te lasă să dai ordine pe date de preț reale și îți calculează rezultatul, doar că nimic din toate astea nu ajunge pe bursă. Sub aceeași denumire se ascund însă cinci unelte destul de diferite. Se deosebesc prin date, prin ceea ce apuci să exersezi pe ele și prin punctul în care încetează să mai semene cu realitatea.

Cei mai mulți își imaginează sub numele de simulator un cont demo la un broker. Este doar una dintre variante și, pentru o bună parte din antrenament, cea mai lentă. Contul demo merge în timp real. Cincizeci de tranzacții pe o strategie de swing le aduni acolo în luni de zile. Într-un player de istoric le faci într-o singură după-amiază. Timp accelerat contul demo nu poate oferi, iar ăsta e motivul principal pentru care merită să ții un simulator lângă el.

Cum funcționează un simulator de tranzacționare la bursă

Simulatorul stă pe trei piese: sursa de prețuri, soldul virtual și regula după care ți se execută ordinul. Primele două se văd de la bun început. Rezultatul îl decide a treia, iar fiecare unealtă o rezolvă altfel.

Americanii de la Webull descriu execuția în secțiunea lor de ajutor exact așa: tranzacțiile se execută la ultimul preț din cotațiile reale, nu la bid și ask, iar ordinul se execută de îndată ce prețul corespunde, indiferent de volum. Ajunge deci o singură tranzacție cu o singură acțiune la prețul tău și ai poziția deschisă. Spreadul și coada din registrul de ordine nu există într-un asemenea model.

TradingView este mai cinstit aici. Profitul și pierderea le calculează din bid și ask, nu din prețul de pe grafic (long ca diferență între bid și prețul mediu de execuție, short invers). Comisioanele le are însă oprite din start, iar la futures și opțiuni așteaptă să introduci singur tariful per contract, altfel socotește tranzacțiile fără costuri.

Conturile demo ale brokerilor au propriile simplificări. XTB spune că execuția are loc mereu la prețurile curente, în regim Market execution, și nu este influențată de mărimea tranzacției. O poziție de un milion se execută la fel de lin ca una de o mie.

Cinci tipuri de simulatoare și prin ce se deosebesc

Paper trading într-o platformă de analiză

TradingView are paper trading gratuit în toate abonamentele, inclusiv în Basic, cel fără plată. Se pornește din grafic, cu butonul Trade, de unde alegi Paper Trading și confirmi conectarea. Pe el încerci trei interfețe diferite de introducere a ordinelor (order ticket, DOM și tranzacționarea direct din grafic), lucrul cu levierul și marja, plus mai multe niveluri de stop-loss și take-profit pe aceeași poziție. Mai vezi cum se poartă o poziție pe futures la expirare și la settlement, cum arată tranzacționarea în afara orelor principale de bursă și cum îți legi propriii indicatori scriși în Pine Script la piața vie. Acoperă acțiuni, forex, cripto, futures pe mărfuri și futures pe indici.

Datele și le ia din feedul propriu, nu de la un broker. Toate bursele cripto de pe TradingView oferă date în timp real, la bursele de acțiuni și de futures se plătesc însă taxe bursiere pe care abonamentul nu le include. Acțiunile americane vin implicit de la Cboe, iar datele în timp real direct de la NASDAQ, NYSE sau ARCA sunt un pachet de date separat. La majoritatea acțiunilor te antrenezi deci pe date întârziate până îți plătești datele bursei respective, iar asta deformează momentul intrării.

Webull paperTrade oferă fonduri virtuale nelimitate și zero comisioane, numai că Webull Financial LLC nu deschide conturi persoanelor cu domiciliul în afara Statelor Unite și interzice accesul prin VPN. Entitatea europeană Webull Securities (Europe) B.V., aflată sub supravegherea AFM din Olanda, are într-adevăr PaperTrade, dar doar pe acțiuni, ETF-uri și opțiuni și fără o listă publicată a celorlalte țări din UE unde se poate deschide cont. La noi în regiune nu este deocamdată o cale utilizabilă. În plus, documentația europeană nu descrie deloc după ce regulă se execută ordinele simulate.

Player de istoric și backtest

În Bar Replay de pe TradingView muți graficul bară cu bară și nu vezi continuarea. Recunoști formațiunile și zonele în clipa în care chiar apar și duci o tranzacție prin mai multe lumânări fără să îi cunoști rezultatul.

În abonamentul gratuit Basic, Bar Replay lipsește, începe abia de la cel mai ieftin abonament plătit. Abonamentul decide și adâncimea istoricului. Cel mai ieftin plătit dă date pe minut cam o jumătate de an în urmă (limita se înmulțește cu intervalul, la un grafic de două minute deci dublu), abonamentele superioare un an și mai mult. Datele pe secundă există din august 2022, cele pe minut la majoritatea simbolurilor merg înapoi până undeva între 2000 și 2011.

Limitările sunt două, una tehnică și una omenească. Cea tehnică stă în cel mai fin pas de redare, dat de tipul graficului (graficele pe secundă merg din secundă în secundă, cele intraday și cele zilnice din minut în minut, cele săptămânale și lunare doar din zi în zi). O lumânare săptămânală nu o poți derula mai fin de atât. Nu funcționează pe graficele Renko, Kagi, Point & Figure, Range, Line Break, Volume Footprint și TPO, nici pe cele de spread și pe cele tick.

Limitarea omenească este mai supărătoare. Playerul nu te oprește în niciun fel să treci pe un timeframe mai mare, să împingi cursorul înainte sau să îți amintești rezultatul de data trecută. Și fiindcă Bar Replay nu ține el însuși evidența pozițiilor, a comisioanelor și a soldului, fiind un cititor de grafic și nu un cont, rezultatele trebuie notate în altă parte.

Jocuri și concursuri

HowTheMarketWorks este gratuit, finanțat din reclame, iar regulile și le stabilește organizatorul: numerar inițial de la 10 000 până la 500 000 USD, comision pe tranzacție, limita unei poziții în procente din portofoliu, permisiunea de short, marjă cu dobândă de 8% și preț minim al acțiunii. În setarea proprie recomandată pentru un proiect școlar au apoi 100 000 USD, comision de 10 USD pe tranzacție, day trading pornit, short și marjă oprite, limită de poziție de 20% și preț minim al acțiunii de 3 USD. Cotațiile sunt întârziate cu cel puțin 15 minute, așa că nimic sensibil la timp nu se poate antrena pe ele.

Wall Street Survivor dă 100 000 USD în bani virtuali și organizează concursuri lunare. Marketingul lui vorbește despre date în timp real, propriile reguli recunosc însă o întârziere de cel puțin 15 minute. Bid și ask reale sunt valabile doar pentru bursele americane în orele de tranzacționare. MarketWatch ține Virtual Stock Exchange, gratuit după înregistrare, cu peste 20 000 de jocuri în derulare, și trece în subsol aceeași întârziere.

Corespondentul european este Planspiel Börse, concursul caselor de economii germane. Fiecare jucător primește două depozite a câte 50 000 EUR, unul de antrenament și unul de concurs. Se tranzacționează acțiuni în euro, fonduri, ETF-uri și obligațiuni, iar în depozitul de antrenament în plus criptomonede și certificate pe indici. Pentru fiecare ordin se rețin taxe virtuale, iar cursurile vin în timp real de la bursele din Stuttgart, Viena și Luxemburg. Rularea este legată de o casă de economii parteneră și este destinată elevilor, studenților și profesorilor. Înscrierile sunt de obicei toamna, runda se încheie iarna, iar termenele le anunță casa de economii implicată.

The Stock Market Game, al fundației americane SIFMA, merge în echipe de până la cinci elevi cu 100 000 USD și impune diversificarea prin reguli: până la finalul săptămânii a cincea cel puțin trei acțiuni diferite, cel mult 30% din capital într-o singură firmă, interdicție pe titlurile sub 3 USD. Percepe 5 USD pe tranzacție și 7% pe an din soldul debitor. Rundele de vară sunt de regulă gratuite, cele din anul școlar se plătesc per echipă, în funcție de coordonator și de durata rundei (10 până la 30 USD, de exemplu 20 USD pentru runda de toamnă și 30 USD pentru cea pe tot anul), iar participarea este legată de școală.

Concursurile descrise au același defect. Câștigă randamentul cel mai mare dintr-o singură rundă, adică din una până la patru luni, după cum stabilește organizatorul. Într-o rundă atât de scurtă iese în față pariul concentrat, iar administrarea riscului rămâne în urmă. Organizatorii îmblânzesc asta prin limite de poziție și prin diversificare obligatorie, complet nu se poate scoate.

Simularea unui portofoliu pe termen lung

Un simulator de tranzacționare răspunde la întrebarea dacă a ieșit bine o anumită intrare. La investiții întrebarea este alta: ce face o depunere lunară constantă în zece ani, cât adaugă reinvestirea dividendelor, dacă merită o reechilibrare anuală înapoi la ponderile țintă. Pentru asta paper tradingul este o unealtă proastă. Merge în timp real, iar o rundă de concurs se termină după câteva luni.

Cea mai simplă simulare a unui portofoliu pe termen lung se construiește într-un tabel din cursurile de închidere lunare: un rând pe lună, o coloană cu depunerea, o coloană cu numărul de titluri, o coloană cu dividendul. Nu ai nevoie nici de înregistrare, nici de broker, și vezi exact ce calculezi. Prețul este că în model nu există nicio execuție și nicio mișcare intraday, datele le completezi manual și nimeni nu îți prinde greșeala din formulă.

O variantă mai de-a gata sunt portofoliile de pe Google Finance și Yahoo Finance. Țin o poziție adevărată, cu numărul de titluri, data cumpărării și prețul de achiziție, din care calculează profitul față de cursul curent. Se completează însă manual. Google nu oferă deloc legătura cu un cont de broker, așa că fiecare cumpărare și fiecare vânzare le notezi singur, chiar dacă pe lângă formular acceptă și un fișier CSV sau o captură de extras. Yahoo are conectarea cu brokerul, dar introducerea manuală o duce mai în detaliu: tranzacții de tip cumpărare, vânzare și short, achiziții individuale inclusiv dividende reinvestite și o evidență separată a numerarului.

Pentru titlurile de la Bursa de Valori București diferența dintre cele două servicii nu îți este de niciun folos, fiindcă BVB nu apare în lista niciuneia. Google Finance dă cursuri în timp real de la Frankfurt, London Stock Exchange, Borsa Italiana și Nasdaq OMX (Stockholm, Helsinki, Copenhaga), iar cu întârziere de 15 minute de la Euronext (Paris, Amsterdam, Bruxelles), de la BME din Madrid, de la SIX din Elveția, de la Varșovia și de la Viena. Yahoo Finance acoperă bursele europene cu întârziere de 15 până la 20 de minute, cu sufixe precum .L, .F, .MI, .PA, .PR, .WA, .BD și .VI. Titlurile românești rămân în afara ambelor liste, așa că un portofoliu cu acțiuni de la București îl ții tot într-un tabel, cu cursuri introduse manual. Evidența tranzacțiilor, a dividendelor și a numerarului la Yahoo este gratuită, abonamentele plătite adaugă abia evaluarea randamentului și a riscului de portofoliu.

Când vrei ceva de-a gata, cel mai aproape de gândirea pe termen lung sunt jocurile educative cu diversificare impusă și cu taxe pe tranzacție, tocmai fiindcă te obligă să ții mai multe titluri și să plătești pentru fiecare schimbare. Antrenamentul deținerii pe termen lung tot nu îl înlocuiesc, runda se încheie în câteva săptămâni.

Cum să îți setezi simulatorul ca antrenamentul să aibă sens

Setează-ți capitalul cu care chiar vei începe. Unde se schimbă soldul: eToro îl ajustează printr-o cerere la suportul pentru clienți (se pot adăuga cel mult 100 000 USD), XTB are în Client Office butonul Change Balance, conform ajutorului internațional pentru clienții cu cont real deschis. La jocuri, numerarul inițial îl stabilește organizatorul. Un sold virtual de câteva sute de mii te învață să dimensionezi poziții pe care nu le vei avea niciodată.

Pornește comisioanele. TradingView le are oprite, iar la futures și opțiuni așteaptă să introduci singur tariful per contract. Fără asta îți iese profitabilă și o strategie pe care costurile de tranzacționare ar șterge-o până la zero.

Ține aceeași mărime a poziției pe tot testul. Dacă o dată riști un procent și altă dată o zecime din cont, seria de tranzacții nu măsoară nimic, fiindcă rezultatul îl decide o singură tranzacție nimerită la întâmplare.

Notează-ți tranzacțiile în afara simulatorului. Bar Replay nu ține nici pozițiile, nici soldul, așa că altfel nu rămâne nimic în urma lui. La paper trading, notițele sunt singurul lucru care supraviețuiește resetării contului.

Nu reseta contul după fiecare pierdere. Resetul este la un clic distanță și nu costă nimic, dar șterge singurul lucru cu valoare, adică seria continuă de rezultate.

Unde minte simularea

Emoțiile lipsesc din simulare, asta e adevărat. Numai că este cea mai mică dintre probleme. Simularea deformează și pur tehnic, la unele unelte sistematic în favoarea ta.

Execuție la un preț pe care nu l-ai obține. Modelul în care ordinul se execută la ultimul preț indiferent de volum ignoră spreadul și coada din registrul de ordine. La titluri puțin lichide și la opțiuni ordinul se execută astfel la un preț care nu a existat deloc în registru.

Nicio execuție parțială și niciun slippage. Simulatorul îți ia tot volumul dintr-o dată. În realitate un ordin mai mare se execută treptat din registrul de ordine, iar prețul mediu se mută. XTB spune singur că pe demo mărimea tranzacției nu influențează execuția, iar documentația TradingView tace despre slippage, despre execuția parțială și despre efectul propriului volum.

Date întârziate. Cel puțin 15 minute la majoritatea jocurilor educative (excepție face Planspiel Börse), la CFD-urile pe acțiuni și pe ETF-uri în XTB și la majoritatea burselor de acțiuni și de futures de pe TradingView fără pachetul de date plătit în plus. La o strategie pe termen lung nu contează, la o tranzacție intraday intri cu o mișcare întreagă de cincisprezece minute mai târziu.

Acțiuni corporative lipsă. XTB nu plătește pe demo dividende, drepturi de preferință și nici alte acțiuni corporative. O strategie pe dividende nu se poate verifica acolo.

Privirea înapoi pe care nu o aveai atunci. La testul pe istoric este ușor să folosești o informație pe care pe atunci nu aveai cum să o ai, fiindcă ajunge să schimbi timeframe-ul sau să muți cursorul. Iar lista de azi a membrilor unui indice nu conține firmele care au căzut între timp din el, așa că testul pe ea arată mai bine decât ar ieși pe viu. Ambele sunt proprietăți generale ale testării pe trecut, nu defecte ale unei unelte anume.

Impozite și conversie valutară. Niciuna dintre uneltele amintite nu le socotește. The Stock Market Game spune explicit că nu predă efectele fiscale. La acțiuni străine conversia și impozitarea dividendelor scad randamentul real.

Unde se termină simulatorul și unde începe contul demo

Simulatorul este bun pentru mecanica produsului: cum funcționează levierul și marja, ce se întâmplă cu o poziție pe futures la expirare, cum se împarte o poziție, cum se poartă un stop-loss. Principiile sunt asemănătoare pe toate platformele, chiar dacă fiecare și le reglează în felul ei. Execuția, spreadurile și comportamentul unei platforme anume se cunosc abia pe demoul brokerului la care vrei să tranzacționezi.

Capitalul virtual, moneda contului și întârzierea datelor de acțiuni diferă de la un demo la altul. Din punct de vedere al simulării contează doar atât: demoul rulează în platforma reală a brokerului, așa că ajungi să cunoști exact mediul în care vei tranzacționa apoi. La CFD-urile pe acțiuni și pe ETF-uri socotește însă cu o întârziere de cincisprezece minute.

Costurile nu ți le verifici temeinic pe demo la nicio unealtă. eToro scrie că tranzacțiile din contul virtual nu poartă niciun fel de taxe, iar secțiunea de ajutor de la Trading 212 nu spune nimic despre spreaduri și nici despre dobânda overnight. Spreadurile, swapurile și comisioanele trebuie deci citite în lista de tarife a brokerului.

În funcție de ce vrei să testezi diferă și pasul următor. La acțiuni contează diferența dintre acțiunea reală și CFD-ul pe acțiune, fiindcă fiecare se poartă altfel pe demo. La perechile valutare decid spreadul și levierul brokerului ales.

Mecanica produsului o pipăi în paper trading, deciziile le antrenezi în playerul de istoric, portofoliul pe termen lung îl calculezi în tabel, iar platforma unui broker anume o încerci abia pe demoul lui. Trecerea la bani reali nu se face după cât de mare este soldul virtual. Contează dacă ai reguli scrise și o serie de tranzacții în care te-ai ținut de ele.

Și socotește că rezultatul din simulator nu spune nimic despre rezultatul de pe contul viu. Simularea supraevaluează execuția, nu calculează impozitele și nu cunoaște greutatea banilor proprii. Ce rămâne din ea sunt orele de lucru și greșelile care nu au costat nimic.