Steagul bullish și steagul bearish sunt formațiuni grafice din analiza tehnică care apar frecvent pe graficele de preț ale activelor financiare, de la acțiuni și perechi valutare până la mărfuri. Sunt considerate tipare de continuare, adică sugerează că trendul curent are șanse să se reia după ce se încheie corecția de scurtă durată.
Din descrieri lipsește aproape întotdeauna catargul, avântul abrupt dinaintea corecției. Fără el, formațiunea nu are sens.
Fără catarg nu e steag
Catargul este acea mișcare abruptă, aproape rectilinie, care precede corecția. Thomas Bulkowski, autorul Encyclopedia of Chart Patterns, o scrie fără menajamente în regulile lui de identificare. Cine nu are un avânt rectiliniu al prețului nu are steag. StockCharts o formulează la fel, steagurile și fanioanele trebuie precedate de o creștere sau de o prăbușire abruptă.
Tot din catarg se calculează și ținta.
Al doilea lucru pe care descrierile îl omit este timpul. Steagul este un tipar de scurtă durată, iar limita sunt trei săptămâni. Ce durează mai mult, Bulkowski clasifică drept dreptunghi sau canal. Recunoaște singur că limita este o convenție, dar toată baza lui de date o respectă, așa că cifrele de mai jos sunt valabile pentru tipare de până în trei săptămâni.
Contează și cum este construit steagul. Bulkowski preferă o formațiune strânsă în locul uneia în care prețul hoinărește, iese din limite și lasă goluri în interiorul tiparului.
Steagul bullish
Steagul bullish este formațiunea care apare în timpul unui trend ascendent. Steagul este format dintr-o linie de trend descendentă, orientată împotriva direcției trendului. Această linie funcționează ca o corecție tehnică a prețului. După încheierea corecției se așteaptă ca trendul ascendent inițial să se reia și să continue.
Înclinarea împotriva trendului este forma preferată, nu o condiție. Bulkowski arată că cele mai bune rezultate apar tocmai la un trend de intrare ascendent cu steagul înclinat în jos, dar și un steag orizontal rămâne steag.
Schema steagului bullish. ① catargul, avântul abrupt dinaintea corecției. ② steagul, două paralele înclinate împotriva trendului. ③ străpungerea liniei superioare. ④ ținta măsurată, adică înălțimea catargului transpusă în sus de la baza steagului. Ambele segmente portocalii au aceeași lungime. Sursa: prelucrare proprie.
Steagul bearish
Steagul bearish este formațiunea care apare în timpul unui trend descendent. Steagul este format dintr-o linie de trend ascendentă, orientată împotriva direcției trendului. Această linie funcționează ca o corecție tehnică a prețului. După încheierea corecției se așteaptă ca trendul descendent inițial să se reia.
Schema steagului bearish, cazul în oglindă. ① catargul coboară. ② corecția urcă între două paralele. ③ străpungerea liniei inferioare. ④ ținta, adică înălțimea catargului scăzută din marginea superioară a steagului. Sursa: prelucrare proprie.
Utilizare
Aceste formațiuni apar în trenduri puternice. Nu sunt însă formațiuni de schimbare a trendului, steagurile confirmă trendul, în esență sunt mișcări de corecție în interiorul lui. Numele l-au primit după forma pe care o desenează pe grafic. Într-un uptrend poate apărea o scurtă corecție descendentă. Prețul scade într-un timp scurt, în ciuda trendului ascendent general.
Unind maximele acestei corecții se poate trasa o linie descendentă. Unind minimele se obține a doua, paralelă cu prima. Formațiunea este confirmată de străpungerea liniei superioare. Se tranzacționează prin intrarea într-o poziție long.
Într-un downtrend apar, dimpotrivă, corecții ascendente. Steagul se ivește iar între liniile paralele care unesc maximele și minimele. De data asta însă confirmarea vine din străpungerea liniei inferioare. Se tranzacționează prin intrarea într-o poziție short.
Drept străpungere se socotește prețul de închidere dincolo de linie, nu umbra care doar o taie. Bulkowski își măsoară statisticile exact așa, deci cine vrea să folosească cifrele lui trebuie să numere la fel. Diferența măsurată între intrarea pe umbră și intrarea pe închidere nu este publicată pentru steag, este o alegere făcută de dragul comparabilității.
Cum arată un steag pe graficul în lumânări. Este o ilustrație desenată a formei, nu înregistrarea unei piețe anume, de aceea nu veți găsi în ea niciun ticker și niciun preț. ① catargul, cu volum ridicat. ② opt lumânări de corecție într-un canal descendent, volumul scade. ③ primul preț de închidere peste linia superioară. ④ ținta măsurată. ⑤ volumul în ziua străpungerii. Sursa: prelucrare proprie.
Volumul
În interiorul steagului volumul scade de obicei. Bulkowski a măsurat asta în aproximativ trei sferturi din cazuri, mai exact la 74 până la 77 la sută dintre formațiuni, în funcție de direcția străpungerii. Este o trăsătură descriptivă a formațiunii, nu o condiție pe care setupul trebuie să o îndeplinească.
Cu explozia de volum la străpungere lucrurile stau altfel decât se scrie de obicei. Literatura clasică o recomandă drept confirmare, numai că Bulkowski nu a inclus deloc steagul obișnuit în studiul lui despre volumul la străpungere, așa că pentru el nu publică nicio preferință. La un tipar înrudit, despre care vorbim mai jos, rezultatul a ieșit chiar invers. Citirea volumului o tratăm mai pe larg în articolul despre indicatorul de volum.
Cifrele pe care formațiunea le susține
Toate cifrele de mai jos provin din baza de date a lui Bulkowski, actualizată în august 2020.
| indicator | în sus | în jos |
|---|---|---|
| ponderea străpungerilor în această direcție | 60 % | 40 % |
| nu ajunge nici măcar pe zero | 44 % | 45 % |
| mișcarea medie după străpungere | 9 % | 8 % |
| ținta din înălțimea catargului atinsă | 46 % | 46 % |
Două precizări țin de tabelul de mai sus. În primul rând, cele 44 la sută se măsoară la steag altfel decât la celelalte formațiuni, dintr-o oscilație de preț de scurtă durată, nu până la maximul final. Comparația directă cu rata de eșec a formațiunii cap și umeri nu funcționează. În al doilea rând, ponderea de 60 la sută a străpungerilor în sus este valabilă pentru toate steagurile, indiferent în ce direcție a mers trendul de intrare. Cifra pentru continuare față de întoarcere nu este publicată de Bulkowski și nu se poate deduce prin calcul.
În clasamentul lui de formațiuni, steagul nu are deloc un loc, tocmai din cauza modului diferit de măsurare.
Steag, fanion sau pană
Se confundă ușor, iar la pană asta costă bani, pentru că se tranzacționează în partea opusă.
| formațiune | linii | durată | străpungere tipică |
|---|---|---|---|
| Steag | paralele | până în 3 săptămâni | în sus 60 % |
| Fanion | convergente | până în 3 săptămâni | în sus 57 % |
| Pană descendentă | convergente | de la 3 săptămâni | în sus 68 % |
| Pană ascendentă | convergente | de la 3 săptămâni | în jos 60 % |
Steagul bearish, adică un canal ascendent din linii paralele, arată aproape la fel ca o pană ascendentă. Numai că aceasta străpunge în jos, într-un uptrend, în 60 la sută din cazuri. Tiparelor cu linii convergente le dedicăm articolul despre triunghiuri.
Steagul de după un avânt de o sută la sută este altă formațiune. Când prețul crește cu peste 90 la sută în mai puțin de două luni și apoi consolidează, Bulkowski vorbește despre high and tight flag și îl ține ca tipar de sine stătător, cu cifre proprii, cu o creștere medie de 39 la sută și un eșec de 15 la sută. Cifrele acelea nu se pot aplica steagului obișnuit, iar confundarea lor este cea mai frecventă greșeală din textele pe tema asta.
Unde se pune stopul și unde ținta
Ținta se calculează din înălțimea catargului. La steagul bullish, înălțimea se adună la baza steagului, nu la punctul de străpungere, la cel bearish se scade din marginea superioară. Iese cam în jumătate din cazuri, așa că a o trata drept întreaga poziție este curajos.
Stopul merge sub formațiune, dar există o diferență între baza steagului și linia inferioară. Baza este un nivel fix, linia inferioară este oblică și se deplasează în timp. Studiul publicat despre plasarea stopurilor, pe care Bulkowski l-a făcut pe triunghiuri ascendente, duble minime și dreptunghiuri, a ajuns la concluzia că un stop strâns, la câțiva cenți sub minimul zilei de străpungere, este atins în 61,5 la sută din cazuri, cu o pierdere medie de 2,19 la sută, în timp ce un stop larg, sub minimul pe zece zile, doar în 14,9 la sută, cu o pierdere de 7,53 la sută. Steagurile nu au fost în eșantion, așa că este un reper, nu o măsurătoare pe această formațiune.
Alternativa este un stop derivat din volatilitate. Bulkowski indică pentru el metoda lui Kaufman, adică amplitudinea medie zilnică pe 22 de bare, înmulțită cu doi și scăzută din ultimul minim. Când baza steagului este mai aproape decât zgomotul zilnic obișnuit, un stop strâns vă scoate afară înainte să apuce să se întâmple ceva. Lucrul cu stopurile îl detaliem în articolul despre stop-loss mobil.
Socotiți că o poziție proaspăt deschisă se întoarce de regulă mai întâi înapoi la marginea formațiunii. Pe toate tipurile de formațiuni, Bulkowski a măsurat o astfel de revenire la 58 la sută dintre cazuri, cu o durată medie de zece zile. Cifra concretă pentru steagul obișnuit nu este publicată.
Pe forex și în cripto este altfel
Forexul este o piață extrabursieră, unde tranzacțiile nu se adună într-un raport central unic, așa că un volum total pur și simplu nu există. Ce desenează majoritatea platformelor drept volum este tick volume, adică numărul de ticuri din feedul unui singur broker. MetaTrader face de altfel singur distincția, are separat tick_volume și real_volume. Condiția volumului în scădere nu se verifică deci pe valute cu aceeași mărime.
În cripto problema este alta. Potrivit unui studiu publicat în Management Science în 2023, pe bursele nereglementate wash trading-ul reprezintă în medie peste 70 la sută din volumul raportat. Un filtru pe volum nu are sens acolo și rămâne doar structura de preț.
Cifrele lui Bulkowski provin dintr-o bază de date de acțiuni, pe date zilnice. O statistică comparabilă a steagurilor pentru forex, cripto sau pentru graficele intraday nu este publicată. Cine tranzacționează steaguri pe graficul de cincisprezece minute al unei perechi valutare nu are pentru asta nicio măsurătoare, doar o analogie. În general, despre ce poate și ce nu poate analiza tehnică avem un articol despre eficiența analizei tehnice.